Totuși, majoritatea anevrismelor nu se rup și nici nu creează astfel de probleme, ele fiind descoperite întâmplător, în cadrul investigațiilor imagistic.
Ce este anevrismul cerebral?
Anevrismul cerebral reprezintă o dilatare a unui vas de sânge din creier apărută prin slăbirea peretelui vascular.
În timp, anevrismele cerebrale au tendința de a crește și se pot fisura sau rupe, declanșând o hemoragie în creier, numită accident vascular cerebral (AVC) hemoragic, care poate duce la deces.
Chiar dacă anevrismele sunt intacte, mici și asimptomatice, tratarea lor poate preveni o ruptură în viitor, iar controlul de specialitate efectuat periodic, la neurologie sau neurochirurgie, este important pentru stabilirea unui diagnostic adecvat și a unui tratament individualizat.
Tipuri de anevrisme cerebrale
Anevrismele cerebrale se pot clasifica în funcție de mai multe criterii – formă, origine sau dimensiune. Astfel, în funcție de forma lor, dar și de factorul declanșator, se disting:
Anevrism sacular
- care reprezintă cea mai comună formă de anevrism cerebral
Anevrismul fusiform
- care provoacă bombare pe toate părțile arterei și are formă alungită
Anevrismul cerebral traumatic
- produs în urma unei contuzii puternice
Anevrism micotic
- produs de o infecție fungică, ce poate slăbi peretele arterial
În funcție de dimensiuni, anevrismele cerebrale pot fi mici, mari și gigantice:
- mici – cu diametru mai mic de 11 mm
- mari – cu dimensiuni cuprinse între 11-25 mm
- gigantice – mai mari de 25 mm
Examenul CT permite diagnosticarea unui anevrism cerebral și a hemoragiei cerebrale care poate să apară prin ruperea anevrismului.
Simptomatologia anevrismului cerebral
Majoritatea anevrismelor cerebrale, în absența ruperii, rămân asimptomatice, în special dacă sunt de mici dimensiuni, fiind descoperite întâmplător în timpul investigațiilor imagistice efectuate pentru alte afecțiuni.
Cu toate acestea, în unele cazuri, chiar și un anevrism intact, care crește în dimensiuni și exercită o presiune asupra țesutului cerebral sau a nervilor, poate provoca:
- durere deasupra și în spatele unui ochi
- amorțeală
- slăbiciune și paralizie pe o parte a feței
- pupilă dilatată, tulburări de vedere sau vedere dublă (diplopie)
Ruperea unui anevrism cerebral reprezintă un eveniment major, care nu poate trece neobservat, deoarece provoacă o durere de cap severă.
Această durere apare brusc și este descrisă de pacienți ca fiind cea mai dureroasă cefalee pe care au avut-o vreodată.
Simptomele unui anevrism cerebral rupt mai pot include:
- vedere dublă
- grețuri și vărsături
- gât înțepenit și sensibilitate la lumină (fotofobie)
- convulsii
- pierderea conștienței, care se poate întâmpla pentru scurt timp sau pentru o perioadă mai lungă
- stop cardiac
Mai există și cazul unui „anevrism care curge”, când din acesta se scurge o cantitate mică de sânge, fenomen numit „sângerarea santinelă”.
Aceasta se poate produce cu zile sau chiar cu săptămâni înainte de o ruptură semnificativă, iar manifestările apărute pot include cefalee severă, care se instalează brusc și care poate dura între câteva zile și două săptămâni.
Cu toate acestea, numai un număr mic de pacienți prezintă o cefalee santinelă (de avertizare) înaintea unei rupturi.
Cauze și factori de risc pentru anevrismul cerebral
Anevrismele cerebrale sunt produse de subțierea pereților arterelor la nivelul creierului și se formează adesea la bifurcațiile sau ramificările arterelor, adică în zone care sunt mai puțin rezistente.
Deși pot să apară oriunde în creier, ele se localizează cel mai des în arterele de la baza creierului.
Printre factorii de risc care pot contribui la slăbirea peretelui unei artere, crescând riscul producerii ori ruperii unui anevrism, se numără:
- vârsta – deși anevrismele pot să apară oricând, sunt mai frecvente între 30 și 60 de ani
- sexul feminin
- fumatul
- valori mari ale tensiunii arteriale
- malformații cardiace congenitale (coarctație de aortă)
- boli moștenite ale țesutului conjunctiv, cum ar fi sindromul Ehlers-Danlos, caz în care poate fi nevoie de un consult de genetică medicală
- rinichi polichistic, de asemenea de cauză moștenită, care conduce spre insuficiență renală cronică, numită și boală cronică de rinichi
- un istoric familial de anevrism cerebral, când poate fi necesar, de asemenea, sfatul genetic
- traumatisme
- infecții
Factori de risc care pot contribui la ruperea unui anevrism sunt:
- existența unui anevrism cerebral de mari dimensiuni
- anumite localizări ale anevrismului
- hipertensiunea arterială netratată
- fumatul
Complicațiile anevrismelor cerebrale
Ruperea unui anevrism este urmată de inundarea cu sânge a țesutului cerebral, care poate produce leziuni directe asupra celulelor învecinate și poate determina moartea lor.
De asemenea, se poate produce o creștere a presiunii intracraniene.
În cazul în care aceasta atinge un prag critic, se poate întrerupe alimentarea cu sânge și oxigen către creier, ceea ce poate duce la pierderea cunoștinței sau chiar la deces.
Printre complicațiile care pot să apară după ruperea unui anevrism se numără:
- recidiva sângerării – când un anevrism cerebral care s-a rupt sau a avut o scurgere riscă să sângereze iar, cauzând leziuni suplimentare celulelor cerebrale; astfel, pot să apară sechele neurologice, cum este hemiplegia
- vasele cerebrale se pot contracta și îngusta (vasospasm), ducând la apariția unui accident vascular cerebral ischemic
- acumularea anormală de lichid cefalorahidian la nivelul craniului, numită hidrocefalie
- scăderea nivelului de sodiu din sânge poate duce la umflarea celulelor cerebrale, generând leziuni permanente
Testele diagnostice specifice pot identifica rapid un anevrism cerebral, indiferent de localizarea acestuia.
Ruperea unui anevrism cerebral este o urgență majoră!
Diagnosticul anevrismelor cerebrale
O durere de cap severă, instalată brusc, ori alte simptome care ar putea fi legate de un anevrism rupt trebuie tratate în regim de urgență.
Testele și procedurile de screening utilizate pentru a diagnostica și detecta anevrismele cerebrale includ:
- Examen computer tomografic (CT), acesta fiind, de regulă, prima investigație folosită pentru a detecta sângerarea la nivelul creierului. Medicul mai poate recomanda și angio-CT, care produce imagini mai detaliate ale fluxului sanguin în arterele creierului și poate arăta dimensiunea, localizarea și forma unui anevrism intact sau rupt.
- Puncția lombară (spinală sau rahidiană), cu analiza lichidului cefalorahidian (LCR), în care se pot evidenția hematii atunci când există o hemoragie cerebrală.
- Examen RMN (rezonanță magnetică), investigație neiradiantă, utilă mai ales în anevrismele intacte.
- Angiografia sau arteriograma cerebrală, la care se apelează atunci când alte teste diagnostice efectuate în prealabil nu au oferit informații suficiente.
Tratamente Turcia, prin spitalele partenere de specialitate, îți pune la dispoziție toate investigațiile necesare pentru a diagnosticarea anevrismelor cerebrale.
Tratament pentru anevrismele cerebrale
Scopul principal al tratamentului unui anevrism cerebral este excluderea din circulație a anevrismului. Aceasta se poate face prin mai multe metode neurochirurgicale sau minim invazive, de neuroradiologie intervențională:
Clipare – clipping
- Este necesară deschiderea craniului, iar chirurgul plasează o mică clemă de metal la gâtul anevrismului, pentru a opri fluxul de sânge prin acesta.
Endovascular
- Este accesat anevrismul cu ajutorul unui cateter introdus printr-o arteră, până la nivelul creierului, după care se introduc niște spirale metalice (coils) sau stenturi pentru a provoca tromboza anevrismului și excluderea sa din circulație.
Tehnica deviației fluxului
- Este o opțiune mai nouă de tratament endovascular pentru tratamentul unui anevrism cerebral.
- Procedura implică plasarea unui stent în vasul de sânge, pentru a devia circulația departe de anevrism.
- Stentul care este plasat se numește deviator de flux, pornind de la ideea că un flux de sânge mai mic către anevrism înseamnă un risc de ruptură mult mai mic.
Tratarea simptomelor anevrismelor cerebrale rupte are ca scop ameliorarea acestora și gestionarea complicațiilor.
Astfel, pot fi folosite medicamente antialgice pentru calmarea durerii, betablocante împotriva vasospasmului, vasodilatatoare pentru prevenirea unui accident vascular cerebral ischemic și anticonvulsivante care pot gestiona convulsiile apărute în urma ruperii unui anevrism cerebral.
