Fibromul uterin, o tumoare inofensivă în cele mai multe cazuri

Uterine-Fibroids-Image.jpg

Fibroamele uterine sunt tumori care se dezvoltă în sau pe pereții uterului. Fibromele din uter sau fibroamele uterine sunt cele mai frecvente tumori necanceroase sau benigne la persoanele aflate la vârsta fertilă. Acestea sunt, de asemenea, cunoscute sub numele de leiomioame și mioame. Multe femei au fibroame fără simptome, în timp ce altele au dureri, sângerări sau alte probleme. Acest articol oferă o prezentare generală a fibroamelor, inclusiv tipurile lor, efectele asupra corpului, cauzele și opțiunile de tratament.

Fibroamele uterine sunt tumori care apar în sau pe pereții uterului, formate din celule musculare netede și țesut conjunctiv. O persoană poate avea unul sau mai multe fibroame, dimensiunea lor variind de la mărimea unei semințe de măr până la cea a unui grapefruit (uneori chiar mai mare de atât). De asemenea, acestea se pot micșora sau pot crește în timp.

Fibroamele sunt mai frecvente de la 30 de ani până la vârsta la care începe menopauza, până la 80% dintre femei dezvoltând fibrom până la vârsta de 50 de ani. De obicei, acestea se micșorează după menopauză.

Nu este clar de ce se formează aceste tumori, dar par să se dezvolte atunci când nivelul de estrogen este mărit.

Fibroamele uterine sunt aproape întotdeauna necanceroase, cele canceroase fiind rare, apărând în mai puțin de 1 din 1.000 de cazuri. Atunci când un fibrom este canceros, se numește leiomiosarcom.

Tipuri de fibroame

Clasificarea unui fibrom depinde de localizarea acestuia în uter.

Cele trei tipuri principale de fibrom sunt:

  • Fibroamele subseroase: acestea sunt cele mai frecvente tipuri. Ele cresc în exteriorul uterului.
  • Fibroamele intramurale: acestea cresc în interiorul peretelui muscular al uterului.
  • Fibroamele submucoase: acestea cresc în spațiul deschis din interiorul uterului.

Unele fibroame pot deveni fibroame pedunculate, ceea ce înseamnă că fibromul are o tulpină care se atașează la uter. Majoritatea fibroamelor nu provoacă simptome sesizabile. Cu toate acestea, unele pot provoca disconfort semnificativ.

Simptomele fibroamelor uterine pot include:

  • cicluri menstruale abundente, cunoscute și sub numele de menoragie, care pot duce la anemie
  • dureri menstruale
  • dureri de spate sau dureri de picioare
  • constipație
  • disconfort sau senzație de plenitudine la nivelul abdomenului inferior, în special în cazul fibromelor mari
  • Urinare frecventa
  • durere în timpul activității sexuale, cunoscută și sub numele de dispareunie

Unele persoane pot avea probleme de fertilitate asociate cu fibroamele, acestea putând ărovoca poate provoca probleme și în timpul sarcinii și al travaliului, crescând șansele necesității unei operații de cezariană. Dacă fibromele sunt mari, pot exista și creșteri în greutate sau umflături la nivelul abdomenului inferior.

Dezvoltarea fibromului poate fi legată de nivelul de estrogen din organism. La vârsta fertilă, nivelul de estrogen și progesteron din organism este mai mare. Când nivelurile de estrogen sunt ridicate, în special în timpul sarcinii, fibroamele tind să se dezvolte.

Nivelurile scăzute de estrogen sunt asociate cu micșorarea fibroamelor. Acest lucru poate apărea în timpul și după menopauză, dar și atunci când se iau anumite medicamente, cum ar fi agoniști sau antagoniști ai hormonului care eliberează gonadotropina (GnRH).

Factorii genetici pot afecta, de asemenea, dezvoltarea fibroamelor. Există, de asemenea, studii care sugerează că anumite alimente precum carnea roșie, alcoolul și cofeina sunt asociate cu un risc crescut de fibroame.

Un alt factor care influențează apariția fibroamelor este excesul de greutate sau obezitatea.

Următoarele teste de diagnostic pot ajuta medicul să detecteze fibroamele și să excludă alte afecțiuni:

  • Ecografii: ecografia abdominală și cea intravaginală sunt două metode necesare pentru a detecta fibroamele.
  • RMN: o scanare RMN poate determina dimensiunea și numărul fibroamelor.
  • Histeroscopie: în timpul unei histeroscopii, un medic va folosi un dispozitiv mic cu o cameră atașată la capăt pentru a examina interiorul uterului. Dispozitivul se introduce prin vagin și în uter prin colul uterin. Dacă este necesar, se poate lua și o probă de țesut, cunoscută sub numele de biopsie, pentru a depista dacă există și celule canceroase.
  • Laparoscopie: Laparoscopia se efectuază prin introducerea unui tub mic și luminat într-o mică incizie în abdomen pentru a examina exteriorul uterului și structurile sale înconjurătoare. Dacă este necesar, se poate face și o biopsie.

Deoarece fibromele nu cauzează adesea simptome, este posibil ca pacientul să nu știe de existența lor până nu este supus unui examen pelvian de rutină.

Majoritatea fibromelor nu cauzează simptome și nu necesită tratament. De fapt, acestea se micșorează sau dispar după menopauză. Dacă fibromele provoacă simptome deranjante, există diferite tratamente medicale care vă pot ajuta.

Un medic poate recomanda tratamente diferite în funcție de simptome, de severitatea simptomelor și de localizarea fibroamelor.

Tratamentul medicamentos

Prima opțiue de tratament pentru fibroame este medicația.

Agoniști GnRH:

Un medicament numit agonist GnRH determină organismul să producă mai puțini estrogeni și progesteron. Aceste substanțe micșorează fibromele. Agoniștii GnRH opresc ciclul menstrual fără a afecta fertilitatea după terminarea tratamentului.

Agoniștii GnRH pot provoca simptome asemănătoare menopauzei, inclusiv bufeuri, tendința de a transpira mai mult, uscăciune vaginală și, în unele cazuri, un risc mai mare de osteoporoză.

Agoniștii sunt medicamente recomandate doar pentru utilizare pe termen scurt. Un medic prescrie aceste medicamente și înaintea unei operații, pentru a micșora fibromele.

O terapie mai nouă folosind antagoniști ai GnRH este o altă opțiune posibilă de tratament.

Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene:

Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul, pot reduce durerea provocată de fibroame, dar nu reduc sângerările.

Anticoncepționalele:

Contraceptivele orale ajută la reglarea ciclului ovulației și pot ajuta la diminuarea durerii sau a sângerării din timpul menstruației. Anticoncepționalele în doze mici nu determină creșterea fibroamelor.

Femeile mai pot folosi, de asemenea, un dispozitiv intrauterin cu progesteron, cum ar fi Mirena, sau injecții de tip progesteron, cum ar fi Depo-Provera.

Interventie chirurgicala:

Este posibil ca fibroamele severe să nu răspundă la opțiuni de tratament mai conservatoare. În aceste cazuri, intervenția chirurgicală poate fi cea mai bună opțiune de tratament.

Medicul poate lua în considerare următoarele proceduri:

  • Histerectomie: O histerectomie este îndepărtarea parțială sau totală a uterului. Această metodă poate trata fibromele extrem de mari sau sângerările excesive. Histerectomia totală poate preveni revenirea fibroamelor. Dacă se îndepărtează și ovarele și trompele uterine, efectele secundare pot include reducerea libidoului și menopauză timpurie.
  • Miomectomie: Aceasta reprezintă îndepărtarea fibroamelor din peretele muscular al uterului și este indicată femeilor care mai vor să rămâne însărcinate.

Operație de miomectomie sepoate realiza prin histeroscopie sau laparoscopie.

  • Ablația endometrială: Îndepărtarea căptușelii uterine poate ajuta în cazul în care fibroamele sunt aproape de suprafața interioară a uterului. Ablația endometrială poate fi o alternativă eficientă la histerectomie pentru unele persoane cu fibroame.
  • Embolizarea fibromului uterin: Întreruperea alimentării cu sânge a zonei micșorează fibromul. Ghidat de imagistica cu raze X fluoroscopice, medicul va injecta o substanță chimică printr-un cateter în arterele care furnizează sânge fibromului. Această procedură reduce sau elimină simptomele la până la 90% dintre persoanele cu fibroame, dar nu este recomadată în timpul sarcinii sau pentru cele care doresc să aibă copii.

Modificări ale stilului de viață

 Menținerea unei greutăți moderate prin exerciții fizice regulate și o alimentație sănătoasă pot ajuta la echilibrarea nivelului de estrogen, micșorând astfel fibromul.

Fibromul nu produce, de obicei, complicații, însă ciclurile menstruale abundente pot duce la anemie.

Fibroamele mari pot duce la umflături și disconfort la nivelul abdomenului inferior sau pot provoca constipație și mișcări intestinale dureroase.

De asemenea, fibromul poate provoca probleme cu sarcina, cum ar fi naștere prematură, probleme de travaliu și chiar pierderea sarcinii, deoarece nivelurile de estrogen cresc semnificativ în aceast perioadă.

În concluzie, există studii concrete care sugerează că miomectomia histeroscopică pentru fibromele submucoase îmbunătățește considerabil perioada sarcinii.

Fibroamele uterine sunt aproape întotdeauna benigne. Potrivit studiilor, fibroamele canceroase, cunoscute sub denumirea de leiomiosarcoame, apar în mai puțin de 1 din 1.000 de cazuri.

În majoritatea cazurilor, acestea nu cauzează simptome și nu necesită tratament, însă, dacă există simptome severe, diferite tratamente medicale sau chirurgicale pot ajuta la ameliorarea durerii și a disconfortului.


Stabilește un prim contact

    Nume (obligatoriu)

    Email (obligatoriu)

    Telefon





    logo-tratamente_nou_mic-2

    TRATAMENTE ACCESIBILE PENTRU NEVOILE TALE
    Cele mai noi, inovatoare și sigure tratamente în domeniul medical, estetic și nu numai, la doar un click distanță.

    ADRESĂ:  Strada Ion Maiorescu, nr. 2, Bl. 33, Ploiești, Prahova, România

    EMAIL:  office@tratamente-turcia.ro

    TELEFON: 0746 99 22 22

    PROGRAM: Non-stop

    ASISTENȚĂ TEHNICĂ: 0733 615 328