Chirurgia cardio-vasculară a cunoscut de-a lungul timpului o progresie impresionantă, actual fiind într-o expansiune continuă. Implicând patologii complexe cardiace și vasculare aceasta reprezintă o arie de interes comun pentru multiple specialități, atât medicale, cât și chirurgicale.
Evoluția spre tehnici minim-invazive determină pacientului o încredere și siguranța mai crescută a actului medical propriu-zis.
Ce este by-pass aorto-coronarian?
Intervenția chirurgicală de by-pass aorto-coronarian reprezintă o metodă de tratament pentru pacienții cu boală coronariană ischemică sau diverse anomalii coronariene congenitale.
Bypassul se realizează atât în regim de urgentă cât și pentru pacienții cu patologie cronică.
Cardiopatia ischemică este printre cele mai frecvente patologii cardiace, fiind principala cauză de deces de cauză cardio-vasculară
Cardiopatia ischemică presupune un dezechilibru între necesarul și consumul miocardic de oxigen, cauza fiind în majoritatea cazurilor îngustarea sau obstrucția arterelor coronare ca urmare a procesului complex al aterosclerozei.
Pregătirea dinaintea intervenției
Se vor efectua:
- Radiografie toracică
- Analize de sânge
- Coronarografie
- Ecografie Doppler a arterelor și venelor de la nivelul membrelor inferioare și a arterelor carotide
- Investigații pentru excluderea oricărui focar infecțios prin examen ORL, consult stomatologic
- Examen clinic complet, care implică și înțelegerea procedurii și a riscurilor pe care aceasta le implică.
Cât durează internarea?
Durata spitalizării variază în funcție de tipul intervenției, fiind mai multe variante, detaliate în continuare. Durata medie de spitalizare este de 3-5 zile, care poate fi prelungită în funcție de evoluția post-operatorie.
Care sunt riscurile intervenției de by-pass aorto-coronarian?
Complicațiile posibile ale acestei intervenții chirurgicale pot fi:
- sângerare în timpul sau după intervenția chirurgicală
- embolii și/sau tromboze care pot determina infarct miocardic sau accident vascular cerebral
- aritmii cardiace
- infecție la nivelul plăgii
- insuficiență renală
- pneumonie/tulburări respiratorii
Menționăm că riscul chirurgical este evaluat individual și depinde atât de patologia cardiacă cât și de comorbiditățile asociate fiecărui pacient. Scorul riscului de mortalitate este calculat prin sistemul internațional Euro Score II.
Ce se întâmplă în timpul intervenției de by-pass aorto-coronarian?
Intervenția chirurgicală se realizează în sala de operații, sub anestezie generală – care presupune intubarea oro-traheeală și ventilație mecanică.
Durata intervenției depinde de complexitatea anatomică, localizarea leziunilor și numărul de by-pass-uri necesare.
Intervenția propriu-zisă, după cum îi spune și numele, reprezintă o ”ocolire” a obstacolului de la nivelul arterelor coronare prin interpunerea unei porțiuni de vas sănătos de la același pacient. Grefa vasculară poate să fie un vas venos de la nivelul membrului inferior sau arterial de la nivelul toracelui, recoltat în cursul aceleiași intervenții. Acest nou vas se atașează cu un capăt proximal de obstrucție și cu unul în distalitate, restabilind astfel fluxul sanguin la nivelul mușchiului cardiac.
Bypassul aorto-coronarian se poate efectua prin diverse metode: clasic, pe cord bătȃnd și prin chirurgie minim invazivă
Chirurgia tradițională, clasică, presupune abordul printr-o incizie pe linia mediana a sternului care asigura accesul spre inimă. În acest timp o pompă de circulație extra-corporală asigură circulația sângelui în organism.
By-pass-ul aorto-coronarian pe cord bătând se efectuează fără utilizarea pompei pentru circulația extracorporală, în timpul intervenției sistemul cord-plămân fiind funcțional.
Chirurgia minim invazivă se realizează printr-o inicizie minimă, lateral stânga și este o intervenție care se efectuează pe cord bătând.
La finalul intervenției, se repornește inima în cazul intervenției clasice și se restabilește continuitatea țesuturilor.
Ce se întâmplă după procedură?
După intervenție, pacientul este transferat pe secția de ATI, iar la 24-48 de ore se produce extubarea.
De asemenea, se asigură supraveghere optimă și tratament medicamentos, dar și examinări clinice si investigații.
Dacă este cazul, pacientul va beneficia și de o reabilitare cardiacă.
Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?
După externare, pacientului i se recomandă respectarea indicațiilor medicului, incluzând modificarea stilului de viață, tratamentul medicamentos și monitorizarea prin controale regulate inițial la o lună, ulterior la 3, 6, și 12 luni.
Se va anunța medicul imediat dacă apare vreunul dintre simptomele: febră, modificări de culoare, secreții sau durere de intensitate progresiv crescândă la nivelul plăgii, tulburări respiratorii sau aritmii.
Nu uita că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate.
